Monografia Comunei

Istoria asezarii

Localitatea Vladeni isi are inceputurile, din atestarile documentare, prin anul 1613. Se crede ca aici locuitorii au gasit conditii prielnice de viata, legate de cresterea animalelor si cultivarea pamantului, din vremuri mai vechi. Unele descoperiri arheologice, ca a unor serii de monede unguresti de pe vremea lui Matei Corvin (secolul al XV-lea) si a unor monede turcesti (secolul al XVII-lea), demonstreaza ca pe aceste meleaguri au fost asezari cu caracter feudal.

Un document de o importanta deosebita, ce dateaza din anul 1851, citand un document din secolul al XVI-lea, arata ca Iancu Sasa, pe atunci voievod, intareste nepotilor lui, Mihu, Todea si Toma, cat si unui var, drept ... din privilegiul de cumparatura ce au avut bunicii lor, Mihu si Ioan, de la Stefan Voievod cel Batran, localitatea Vladeni pe Jijia si cu loc de moara pe Jijia, pe care sat il cumparasera strabunicii lor de la Forea, fiul lui Vlad, pe 73 de zloti, de fata fiind .... De aici vine, probabil, si denumirea satulu: Vlad - Vladesti, Forea - Forasti (Harlau).

Documente pastrate la Arhivele Statului din Iasi arata ca in anii 1842-1853 exista mosia Vladeni, cu suprafete cultivate cu grau, porumb, orz si ovaz, precum si existenta animalelor de munca si hrana ale boierilor si ale locuitorilor. In perioada 1864 - 1908 satele Vladeni si Iacobeni au facut parte din comuna Sipote, iar satele Borsa si Gaureni (Valcelele) au apartinut de comuna Roscani. Comuna Vladeni a fost resedinta de raion o perioada de 11 luni, in anul 1856.

Cele mai multe sate din comuna s-au format in perioada secolelor XVI-XVII. Cea mai noua asezare este satul Alexandru cel Bun, formata la inceputul secolului al XX-lea (dupa anul 1907), cand se aseaza aici familii refugiate din alte parti ale tarii. Dupa reforma agrara din anul 1921 satul s-a extins tot mai mult, pa baza unui plan de sistematizare, prin improprietarirea unor locuitori veniti din Bucovina (zona Sucevei), din partile Botosanilor, Dorohoiului si din subcarpatii Neamtului.

top

Geografia si clima zonei

Relieful comunei se prezinta sub forma de interfluvii largi, cu platouri intinse si cu versanti cu diferite grade de inclinare. Terenurile de pe interfluvii sunt foarte fertile, fiind favorabile culturilor de cereale si plante tehnice. Pantele sunt cuprinse intre 50-250 si sunt adesea afectate de procese de eroziune sau de alunecari. Altitudinea maxima atinsa este de 128,2m.

Clima este temperat-continentala, cu ierni geroase si veri foarte calde. Temperatura medie a anului este cuprinsa intre +9,60C si +160C, iar media precipitatiilor anuale nu depaseste 475mm - 640 mm.

Terenurile agricole ofera conditii favorabile pentru culturile de cereale, plante tehnice, legume si vita de vie. Comuna poate furniza cereale, carne si legume, cresterea animalelor si piscicultura fiind zone care pot fi extinse. In medie, pe cap de locuitor, revine 1,36 ha teren agricol. Structura fondului funciar de 7.955 ha este alcatuita astfel:

Comuna este strabatuta de raul Jijia si raul Miletin. Pe perimetrul comunei se afla iazurile Alexandru cel Bun 1 si 2, Lehu 2 si helesteul de iernare Alexandru cel Bun, cu o suprafata de 62 ha, proprietatea Consiliului Comunal Local.

top

Religia si traditiile locuitorilor

Religia dominanta in comuna este crestin-ortodoxa. Viata religioasa este desavarsita prin existenta a trei biserici ortodoxe. Invatamantul primar si gimnazial este sustinut prin cele trei scoli primare (din satele Alexandru cel Bun, Valcelele si Brosteni) si trei scoli gimnaziale (in satele Vladeni, Borsa, Iacobeni). Pentru copiii prescolari sunt patru gradinite. In cele trei biblioteci scolare si la biblioteca comunala sunt peste 14.500 de volume.

Habitatul este foarte diversificat. Exista case taranesti, specific centrului Moldovei. Suprafata locuibila pe fiecare locuitor depaseste 27 metri patrati.

Cresterea animalelor (bovine, porcine si in special ovine) reprezinta o ramura a agriculturii cu o bogata traditie in zona. Comuna dispune de un bogat fond furajer natural important, ceea ce a favorizat dezvoltarea acestei indeletniciri. Piscicultura si pescuitul sunt activitati specifice comunei, avand in vedere numarul mare de balti si iazuri amenajate, la care se mai adauga si luciu de apa din acumularea Halceni. Ferma piscicola de la Vladeni are o importanta productie de peste (crap, caras, lin, fitofag).

Pe raza comunei se gasesc o serie de unitati industriale si comerciale, precum: Sectia mecanica IMAIA, baza Vladeni ROMCEREAL, Sectia de transformare de 110 KW, Statia de epurare, Statia de tratare, mori de porumb si grau, brutarii, prese de ulei, cooperative de credit, peste 35 de societati comerciale si asociatii familiare s.a.

top